Pechinez: Caracteristici rasă câine

Rasa pechinez este o rasă de jucărie antică loială și iubitoare.

Caracteristici, istoric, sfaturi de îngrijire și informații utile alei rasei Pechinez

Crescuți inițial pentru a trăi cu regalitățile chineze antice în palatele lor, pechinezii sunt câini de jucărie independenți și alerți făcându-i să fie companioni încântători. Sunt mult mai curajoși și puternici decât ar putea sugera aspectul lor compact.

Printre caracteristicile acestei rase se enumeră personalitatea prietenoasă, socială și afectuoasă – și faptul că pot părea atât de demni, ”înfumurați”, și au un mers aparent fără efort.

Sunt extrem de inteligenți și loiali, și pot dezvolta legături foarte puternice cu familiile lor.

În timp ce sunt foarte bune animale de companie, această rasă nu este tocmai potrivită pentru familiile cu copii mici; vor tolera în general copiii, dar nu sunt destul de activi pentru a se angaja cu joaca cu copii mai mari și pot fi înclinați să se apere atunci când sunt tratați prea agresiv de un copil mic.

Prezentare generală a rasei pechinez

GRUP: De jucărie

GREUTATE: până la 6 kg

ÎNĂLȚIME: 15 – 23 cm

BLANA: Lungă, cu strat dublu

CULOARE: În general variații de blond, roșcat sau cafeniu, dar de obicei negru cu maroniu, alb, crem, cafeniu sau gri.

SPERANȚA DE VIAȚĂ: 12 – 14 ani

Caracteristici ale rasei pechinez

Istoricul rasei pechinez

O rasă mică, bine echilibrată, pechinezul este una dintre rasele create pentru clasele conducătoare din China antică. De fapt, o legendă chineză spune ca rasa pechinez a fost creat de Buddha când a micșorat un leu într-un câine de dimensiuni mici.

Alt mit folcloric spune că un leu, pentru a se putea căsători cu iubita lui – ce era un saguin, o maimuțică mică – a trebuit să se roage la patronul sfânt al animalelor, Ah Chu, să-l facă mai mic, dar să își păstreze inima și temperamentul de leu.

Puiul lor se spunea că se numește câinele Fu Lin, sau câinele leu al Chinei. De-a lungul istoriei, pechinezul a fost numit ”Câinele leu”, ”câinele soarelui” sau chiar ”câinele mânecă”, deoarece erau purtați în mânecile voluminoase ale membrilor caselor imperiale.

Din cauza istoriei antice și folclorului despre această rasă, începuturile acestei rase sunt necunoscute, dar experții sunt de părere că rasa pechinez a fost crescută pentru a ajunge la dimensiuni mici, dintr-o rasă chineză mai mare deținută de împărați.

Cea mai veche menționare a acestei rase datează din secolul al VIII-lea al Dinastiei Tang. Stăpânii lor au cunoscut dintotdeauna că acești câini regali, sofisticați, sunt veșnic fideli și au un mers lor demn, fără efort.

Nobilii chinezi erau cunoscuți și pentru creșterea câinilor cu față plată timp de multe secole, inclusiv Pechinezi, Shih Tzu și Mops.

Acești câini erau tratați regește, ba chiar aveau și servitori care erau prezenți pentru orice nevoie a lor – ceea ce explică de ce unii câini Pechinezi sunt independenți, încăpățânați și un comportament auto-important.

În acea vreme, dacă cineva fura un astfel de câine era pedepsit cu moartea – câinii pechinezi autentici erau de rasă pură și considerați sacrii.

Numai în anii 1860, acești câini au avut primul debut în partea de vest a lumii. Când trupele engleze au invadat orașul Peking în timpul Războaielor Opium, familia regală a ales să își omoare câini pechinezi atunci când britanicii au dat buzna în palatele de vară ale împăratului.

Britanicii intenționau sa jefuiască palatul și să îi dea foc, iar familia regală nu dorea să își vadă prețuitele animale de companie în mâinile inamicilor.

Totuși, când un căpitan britanic a descoperit-o pe mătușa împăratului care comisese suicid – și cinci câini pechinezi care supraviețuiseră – aceștia au fost prezentați drept cadou reginei Victoria.

Rasa a devenit repede populară printre supușii ei, iar deținerea unui câine pechinez era un semn al privilegiului și bunăstării în țară.

În 1894, un câine pe nume Pekin Peter a fost, potrivit surselor, primul pechinez care a participat la un spectacol britanic de câini; în acea perioadă, rasa era denumită Mops Chinez sau Spaniel Pechinez.

În timp ce anul 1900 se apropia, pechinezii au început să apară și în America – au fost înregistrați în American Kennel Club (AKC) în 1906, iar Clubul Pechinezilor din America a devenit un membru al Kennel Club în 1909. Această rasă a fost pe prima pagină a ziarelor, câțiva ani mai târziu când unul dintre cei trei pechinezi de pe Titanic a supraviețuit.

Îngrijirea rasei pechinez

Acest câine compact, scund este faimos pentru ”coama de leu” iar blana necesită un nivel ridicat de întreținere. Cea mai lungă la gât și umeri, blana cu strat dublu al acestui câine va avea nevoie de cel puțin o periere pe săptămână pentru a elimina părul care cade și smocurile, pe lângă o baie regulată.

Stăpânii pot alege să le tundă blana scurt, fiind mai ușor de întreținut. Pechinezii năpârlesc sezon după sezon, iar smocurile trebuie înlăturate cu grijă. La fel la ca orice rasă, unghiile trebuie tăiate regulat.

O rasă istorică pentru a oferi confort și distracție stăpânilor, pechinezii au nevoie de un nivel moderat de mișcare și sunt potriviți pentru a trăi într-un apartament. Le place să participe în jocuri și sporturi canine, dar numai în ritmul lor.

Plimbările ar trebui să într-un ritm liber (și niciodată într-o grabă excesivă) pentru a preveni supraîncălzirea sau dificultatea de a respira din cauza construcției feței, și pot avea activitate și în interiorul casei.

Trăind în palate timp de secole, pechinezii pot si foarte independenți, la fel ca împărații care îi aveau. Ca rezultat, dresajul poate fi câteodată dificil, deoarece mulți câini pechinezi se cred la conducere, așa că stăpânii trebuie să își convingă patrupedele că o activitate anume este de fapt ideea lor.

Nesurprinzător, nu răspund foarte bine la dresajul mai agresiv, deoarece aceste metode pot duce la comportamente defensive sau agresive. Cu toate acestea, pechinezii sunt alerți și foarte atenți la tot ce îi înconjoară, fiind un foarte bun câine de pază.

Socializarea timpurie este la fel de necesară pentru a vă asigura că patrupedul se va înțelege bine cu alte animale din casă, deoarece au tendința de a se bucura numai de prezența stăpânilor (sau alți Pechinezi).

Probleme comune de sănătate

Deși această rasă este în general sănătoasă, există anumite condiții și probleme care au fost asociate cu aceasta, nu în ultimul rând fiind sindromul brahicefalic care cauzează probleme respiratorii (și sforăit).

Deoarece aceștia nu au un nas lung, nu există o barieră naturală pentru a le apăra ochii rotunzi, bulbucați, fiind susceptibili la probleme oculare precum abraziunea corneană.

Pechinezii au mai fost asociați cu unele probleme de sănătate minore care implică alergii la mâncare și iritații pe spate, iar nivelul ridicat al ridurilor de pe față poate cauza dermatită sau alte infecții și iritații, deci cutele trebuie să fie mereu curate și uscate.

Având blana mai groasă și fața plată, tind să prefere temperaturile mai scăzute – epuizarea cauzată de căldură (Prostrație termică) poate fi fatală, deci este crucial ca pechinezii să stea în spații bine ventilate, în camere cu aer condiționat dacă locuiesc în zone mai călduroase, iar plimbările sau timpul petrecut afară trebuie limitat atunci când este caniculă.

Dietă și nutriție

Pechinezii trăiesc foarte bine cu mâncare de câini de înaltă calitate. Fiind o rasă mai puțin activă, pot fi susceptibili la supraponderalitate, deci este important să vă asigurați că nu sunt hrăniți în exces și nu le oferiți prea multe gustări.

Apa proaspătă, rece trebuie să fie întotdeauna la îndemână, în special pentru că această rasă nu tolerează foarte bine căldura.

Alte rase de câini și informaţii adiționale

Atunci când luați în considerare dacă această rasă este potrivită pentru dvs., asigurați-vă că aveți toate informațiile necesare despre aceasta și luați legătura și cu alți stăpâni, crescători sau grupuri de salvare pentru a afla mai multe. Verificați și celelalte rase asemănătoare.

• Chin japonez
• Shih Tzu
• Chihuahua
• Mops