Câinii sunt cunoscuți pentru dinții ascuțiți și fălci capabile de distrugeri masive. Câinii își folosesc dinții și fălcile pentru a mânca, a căra obiecte și pentru joacă. În sălbăticie, dinții și fălcile le permit să captureze prada și să o mănânce. În ziua de astăzi câinii domesticiți încă au nevoie de dinți sănătoși pentru a-și satisface nevoia instinctivă de a roade.
Totuși, modul de viață are un impact negativ asupra sănătății dentare a acestora. Probleme dentare sunt printre cele mai întâlnite probleme de sănătate ale câinilor. Neplăcerile legate de dantură pot avea un impact negativ asupra calității vieții și a sănătății generale.
Semne de probleme dentare la câini
- Respirație urât mirositoare
- Decolorarea dinților
- Tartru depus în mod vizibil
- Gingii inflamate
- Sângerări gingivale sau pete de sânge pe jucării
- Atingerea gurii cu labele în mod frecvent
- Fața umflată
- Pierderea apetitului
- Dificultate în a se hrăni
- Salivare excesivă
- Letargie
De reținut este faptul că nu mulți câini vor arăta semne de durere dentară până când problemele devin mai grave. Semne de durere orală pot include: ducerea lăbuțelor în zona gurii, lipsa apetitului, dificultate la înghițire, letargie, scâncelile și păstrarea distanței față de membri familiei.
Placa dentară și acumularea de tartru
Cuprins:
Placa este un biofilm care se dezvoltă pe dinți. Este o substanță albicioasă compusă în principal din bacterii. Are un miros neplăcut care se agravează cu cât stă mai mult în gură. Placa dentară produce carii și iritații are gingiilor.
Dacă nu este îndepărtată prin periere în aproximativ 24-48h, placa se întărește și devine tartru, substanță maro-gălbui cunoscută și sub denumirea de ,,piatră”. Tartrul rămâne fixat pe suprafața dinților și nu poate fi îndepărtat decât prin răzuire cu un obiect dur precum o sondă cu ultrasunete dentară profesională.
Contactul cu dinții și gingiile produce o degradare continuă și iritație a gingiilor. Placa și tartrul sunt principalele cauze ale dinților slăbiți și bolilor gingivale. Semnele principale pe care le vor observa stăpânii sunt respirația urât mirositoare, depuneri decolorate pe dinți și gingii inflamate și roșii (gingivită). Pe măsură ce boala dentară progresează stăpânii pot observa sângerări gingivale și agravarea halenei.
Boala parodontală
Termenul de ,,parodontal” se referă la gingiile și osul care înconjoară dintele. Când placa și tartrul rămân în gură, bacteriile își găsesc loc sub linia gingivală, consumă țesutul și osul care țin dinții pe loc. Boala parodontală începe cu gingivita.
Pe măsură ce boala avansează, apare pierdere de os și țesut moale în jurul dinților. Pe măsură ce structurile de susținere vitale ale dinților se degradează, se dezvoltă pungile parodontale în jurul rădăcinilor dinților, permițând alimentelor, bacteriilor și resturilor să se adune și să apară infecții periculoase. Cu timpul dinții încep să se miște și să cadă.
Infecțiile bucale
Cu boala parodontală, spațiul din jurul rădăcinilor dinților se poate umple cu bacterii ducând la infecție. Infecția se poate manifesta prin abces de rădăcină (radicular). Punga radiculară plină cu bacterii se suprainfectează pentru a lupta cu infecția. Abcesul poate deveni atât de mare încât duce la umflarea feței și la deformări anatomice.
Infecțiile orale sunt adesea cauzate de boala parodontală, dar pot apărea și ca urmare a unei traume în zona gurii. Câinii care mestecă obiecte ascuțite și dure se pot răni și pot dezvolta infecții.
Vezi și: Cele mai gustoase recompense pentru căței
Fracturile dentare
Fracturile dentare sunt obișnuite la câinii care mestecă cu putere. Obiectele precum oasele, coarnele și plasticul dur pot face dinții să se rupă. Majoritatea veterinarilor îți vor recomanda pentru câinele tău ca acesta să nu roadă lucruri mai tari decât un obiect în care ai putea să lovești cu genunchiul.
Dimensiunea obiectului de mestecat este și el responsabil de fracturi. Un obiect foarte mare poate duce fractura porțiunii exterioare a dinților. Alegeți obiecte pentru mestecat care sunt destul de mici pentru a fi ținute în gură, fără a fi înghițite accidental, dar nu atât de mari încât să fie necesară o gură larg deschisă pentru a le roade.
Vătămarea organelor
Problemele dentare ale câinilor nu sunt limitate doar la gură. Bacteria din placă și tartu poate intra cu ușurință în sistemul sanguin, mai ales dacă sunt iritate gingiile, cum ar fi cazul bolii parodontale. Bacteria circulă prin sistemul sanguin și ajunge la inimă, rinichi, ficat și uneori chiar și la creier. Acestea pot cauza vătămări ale organelor, înrăutăți boli existente și chiar pot face organele să cedeze.
Dinții de lapte necăzuți
Toți cățeii au dinți de lapte numiți și dinți temporari, care se presupune ca ar trebui împinși afară o dată cu erupția dinților definitivi. În cele mai multe cazuri, dinții de lapte cad, iar dinții definitivi îi înlocuiesc până la vârsta de 6 luni. Câteodată nu cad (ies dinții definitivi dar cei de lapte nu cad).
Această situație nu poate fi prevenită. E posibil ca veterinarul să recomande îndepărtarea lor sub anestezie pentru a preveni deplasarea dinților definitivi și acumularea de tartru. Mulți veterinari vor face asta atunci când câinele este anesteziat pentru a fi castrat.
Cum să îngrijești dantura câinelui și să previi problemele dentare.
Cel mai bun mod de a preveni problemele dentare este să ai o rutină de îngrijire. Periajul dinților zilnic este cea mai bună măsură de prevenție, dar nu toți cânii vor tolera asta. Alternativele includ obiecte de mestecat sau aditivi alimentari. Indiferent ce metodă alegi verifică în mod regulat dantura pentru a vedea problemele înainte să se agraveze.
Când apar semne de probleme dentare mergi la veterinar pentru o examinare. În multe cazuri o curățare profesională făcută sub anestezie este necesară pentru a îndepărta tartrul. După igienizare, veterinarul poate să facă o radiografie pentru a examina dinții și să determine natura problemelor dentare.
Citește și: Cea mai bună hrană pentru câini
