5 cele mai adorabile povești de adopție a câinilor

Catel in spatele unei plas de sarma.

Cele mai drăguțe povești de adopție a câinilor

După cum știe fiecare stăpân de câini, adopția noului prieten pe viață este o experiență specială și de neuitat. La început pot să apară mici accidente, sau ciorovăieli cu cățelul deja existent al casei (care să fie gelos) și multe momente de confuzie (de partea noului câine dar și a ta), dar în final, îți vei da seama că totul a meritat.

Dacă te gândești să adopți sau sa salvezi un câine, pregătește-te să te inspire (sau poate chiar să plângi puțin) citind despre cum câţiva  căței norocoși și-au găsit Omul, si casa lor pentru totdeauna.

Cel mai drăguț năsuc!

Metis de ogar stand in fund.

Nume: Pinocchio

Vârstă: 4 ani

Rasă: metis de ogar

Adopția

Andreea M. a știut că a fost dragoste la prima vedere când l-a văzut pe Pinocchio!

”Se spune de multe ori ”Dacă vrei să ai un prieten, ia-ți un câine.” Când căutam pe site-uri de adopții, m-am îndrăgostit de Pinocchio imediat. Urechile lungi, ochi mari căprui, petele de pe nas – am știut din prima că el este alesul. Așteptarea pentru a primi confirmarea de adopție a fost mai stresantă decât așteptarea pentru a vedea dacă am absolvit școala.”

Luându-l pe Pinocchio acasă

”În ziua când l-am adus pe Pinocchio acasă a fost un haos. El este un metis de ogar, ceea ce înseamnă că are un nas foarte puternic și un lătrat pe care îl putea auzi întreg orașul. În timp ce iubitul meu termina formalitățile pentru adopție, am încercat să îl scot pe Pinocchio la o plimbare pentru a face mișcare și pentru a putea adulmeca în jurul cartierului.

Pinocchio este mult mai puternic decât mine, deci practic el m-a scos pe mine la o plimbare. A tremurat în mașină tot drumul înapoi spre casă. În final, a obosit și s-a ghemuit pe canapea și a adormit.

Ne-am uitat la el cum doarme mai bine de o oră. Nu îmi venea să cred că este, în sfârșit, al nostru. Oricine care decide să salveze un cățel și să îl facă un membru al familiei știe cât de stresant este acest proces pentru căței.

Fiți răbdători și iubiți necondiționat, dar de asemenea acordați-le spațiu pentru a putea explora noua lor casă și pentru a putea învăța cum merge treaba. Trebuie să știți că vor umbla prin gunoi, vor avea accidente ocazionale (a se citi “pipi pe covor”) și se vor ospăta din perechea pe pantofi italiană, dar de asemenea trebuie să știți că nimeni nu vă va iubi mai mult decât un câine salvat.”

— Andreea M., Cluj

Hip, Hip, Uraa!

Caine negru vazut de aproape.

Nume: Tasha

Vârsta: 2 ani și jumătate

Rasă: Câine comunitar

Adopția

Tot ce a avut nevoie Corina S. pentru a ști că Tasha era a ei, a fost o privire.

”După ce am vizitat online mai multe adăposturi,eu şi prietenul meu ne-am hotărât pentru adăpostul de la Mihăilești.

Inițial ne plăcuse un cățeluș alb cu o mutră haioasă (pe care îl văzusem şi în pozele de pe internet ale acestui adăpost de căţei) dar când am ajuns la cușca în care era închisă Tasha cu cei doi frați ai ei, ne-am îndrăgostit pe loc. Cu blănița ei negru-tăciune si urechile blegi, Tasha ne-a „vorbit” cu ochișorii ei vioi si ne-a convins imediat ca va fi câinele nostru pentru totdeauna”

Luând-o pe Tasha acasă

”Pe parcursul drumului cu mașina înapoi acasă am ținut-o în brațe și am încercat să o liniștesc și să îi strecor câte o gustare. Iubitul meu spune că din această cauză Tasha mă place mai mult pe mine, pentru că i-am rămas în amintire încă din mașină (nu regret nimic).

Când am ajuns acasă, după o sesiune de smotoceli cu noile ei jucării, Tasha a petrecut majoritatea timpului dormind. Dormea jumătate afară din patul ei, de parcă nu-i venea sa creadă ca se odihneşte într-un pat care este numai al ei.

A dormit pe canapea, ghemuită la mine în brațe, înapoi pe jos – dormea așa de mult încât mi-am chemat prietenul veterinar pentru a vedea dacă este în regulă (era). M-a uimit ca deși nu locuise niciodată intr-un apartament de bloc, Tasha nu şi-a făcut niciodată nevoile în casă, ci a așteptat cuminte până când o duceam la plimbare în mica gradină de lângă bloc.”

— Corina S., Bucuresti

May-oh-Maya!

Catel cu lesa roz stand culcat pe pamant.

Nume: Maya

Vârsta: 4 ani

Rasă: Metis de Terrier

Adopția

Valentin M. a ales-o pe Maya pentru a fi prietena lui patrupedă pentru totdeauna.

”Am văzut-o pe un site de câini pierduți/adopții și m-am îndrăgostit de poza ei. Fusese găsită pe stradă de un iubitor de animale, care mai avea acasă vreo 3 câini si două pisici, dar i s-a făcut mila de biata Maya si a ținut-o în foster pana la găsirea unui stăpân.

Când am fost să o văd, ea s-a ascuns sub o canapea, în timp ce alt cățel al casei a venit direct la mine și mi s-a așezat în brațe. Era așa de drăguț, dar Maya mă cucerise deja şi mi se părea cel mai adorabil cățel.

Într-un final am reușit să o conving să iasă de sub canapea și am ținut-o şi pe ea în brațe. 10 minute mai târziu, mă grăbeam la cel mai apropiat magazin de animale să îi cumpăr o cutie de transport, culcuș, și câteva jucării, să o iau acasă.”

Luând-o pe Maya acasă

”Tot ce îmi doream era să mă joc cu Maya imediat ce am adus-o acasă. Îmi aduc aminte că stăteam pe podea înconjurat de jucării și încercam să o conving să se joace cu mine pentru a putea face poze drăguțe.

Mă uitam la ea cum explora apartamentul și ținea ochii pe mine de la distanță. După câteva ore (și multe gustări), s-a obișnuit cu mine. Mai târziu în acea seară, i-am căptușit noul culcuș cu o păturică pufoasă, l-am pus lângă patul meu, și m-am uitat la ea cum doarme o oră întreagă. Eram așa de fericit să o am cu mine.”

— Valentin M., Ploieşti

Pasionat de Pufy

Catel jucandu-se in zapada.

Nume: Pufy

Vârsta: Aproape 5 ani

Rasă: Metis – Shih-Tzu/bichon

Adopția

Ana-Maria P. a găsit cățelul perfect

”L-am adoptat pe Pufy de la un cabinet veterinar unde fusese pur și simplu abandonat, fiindcă suferea de o boală de piele. Veterinarii, oameni cu suflet, l-au vindecat şi apoi i-au căutat o căsuță -postând poze cu Pufy înainte și după boala lui. Se căuta un stăpân care să îi ofere bietului pufos o casă pentru totdeauna, din care să nu mai fie vreodată alungat.

Luându-l pe Pufy acasă

”După ce veterinarul l-a adus pe Pufy din cușca ce îi servea de adăpost, și l-a pus jos,cățelușul a sărit spre soțul meu și mine, îngropându-și fața în brațele noastre de parcă ne cunoșteam de când lumea.

A fost așa de rapid! Alerga în cercuri din nou și din nou, venind înapoi doar pentru îmbrățişări. Nici nu apucasem să-l vedem bine până în mașină de fericit ce era. A devenit prietenul nostru imediat și pur și simplu o bucurie în viețile noastre.”

— Ana-Maria -Timişoara

Drăguțul Nor

Catel alb stand pe o banca.

Nume: Nor

Vârsta: 1 an și jumătate

Rasă: Metis– Pudel pitic

Adopția

Irina T. și Nor sunt două boabe de mazăre în păstaie.

”Când l-am văzut pe Nor într-o poză pe un grup de adopții căței, mi-a luat-o inima razna de bucurie! Pe acea vreme, numele lui era Pufy dar blănița lui albă era la fel de pufoasă ca un nor, și am știut imediat că acesta va fi numele lui. Părinții lui nu îl mai puteau ține, deoarece urmau să se mute în străinătate, și căutau noi stăpâni pentru cățeluș.

Inițial voiam să cumpăr un câine de rasă din cauza alergiilor mele, dar m-am răzgândit chiar înainte de a primi rezultatele analizelor. Îmi doream un câine care avea nevoie de o casă, și chiar nu mi se părea corect să plătesc un crescător având în vedere că există atât de mulți câini care au nevoie de o familie iubitoare.

Luându-l pe Nor acasă

”Nor (zis Pufy) a ajuns la mine acasă într-o zi de vineri. Nu lucram în acea perioadă și mă gândeam că îl pot ajuta să se obișnuiască cu noua casă și împrejurimile, în primele lui zile de adopție. Câteva ore mai târziu, i-am trimis un mesaj soțului meu să vină acasă pentru a mă ajuta.

Nor se apucase să marcheze toată casa făcând pipi pe la fiecare colț de cameră, și, în mod constant, ori lătra, ori plângea. Le simțea lipsa foștilor săi părinți și îi căuta la ușa din față tot timpul.

Mă simțeam așa de prost: am încercat să-l alinăm cât de bine am putut, dar loialitatea era reală. A fost nevoie de câteva săptămâni pentru a se simți mai confortabil, iar eu mă bucuram că a putut totuși să se acomodeze cu noi.

Îl iubesc nespus pe norișorul meu pufos și mă face fericită când în sfârșit ne arată dând vesel din codiță, că micul nostru apartament a devenit pentru el, Acasă!”

— Irina T., Focşani

Citește și: Ce să îi cumperi unui pui de câine

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on pinterest
Pinterest
Share on print
Print
Share on twitter
Twitter

Mai multe articole

Caine negru stand culcat langa un castron.

Constipația la câini

Majoritatea proprietarilor de animale de companie au cunoștințe detaliate despre obiceiurile de eliminare ale animalului lor de companie, ca un efect secundar nefericit al curățeniei

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Te-ar putea interesa şi:

Catel stand culcat pe un covor.

Boala Cushing la câini

Boala Cushing poate apărea la diferite specii de animale, dar este cel mai frecvent observată la câini. Această boală afectează glandele suprarenale care fac parte

Citește mai mult »

ținem legătura!