Cățelușul tău poate avea cataractă?
Cuprins:
Cataracta la câini afectează de obicei câinii seniori, dar cataracta de cățeluș poate fi prezentă la naștere. O cataractă este o opacitate a cristalinului, lentila din interiorul ochiului cățelușului. Cristalinul este situat direct în spatele pupilei și, în mod normal, este transparent.
Câinii suferă de cataractă mai frecvent decât orice altă specie. Deși majoritatea cazurilor se găsesc la câinii cu vârsta de peste cinci ani, cataracta se poate dezvolta la orice vârstă. Unii câini se nasc cu ea sau o dezvoltă pe parcursul vieţii.
Cum sunt clasificate cataractele
O cataractă interferează cu vederea normală. Adesea este clasificată în funcție de vârsta la care se dezvoltă. Cataractele congenitale sunt prezente la naștere, cataracta juvenilă se dezvoltă în copilaria puiului și cataractele senile apar la câinii în vârstă.
Gradul de tulburare a lentilei afectează, de asemenea, clasificarea cataractei. Opacitatea poate varia de la o mică pată de alb, la o structură total opacă care afectează întregul cristalin.
Dacă lentila devine complet opacă, rezultatul este orbirea. În funcție de gradul de opacitate, puteți observa tulburări în spațiul pupilei care arată ca o marmură albă în interiorul ochiului.
De ce se dezvoltă cataractele
Mai multe lucruri pot duce la modificări ale cristalinului. Lezarea, precum și inflamația rezultată din aceasta, pot provoca o cataractă. Când se întâmplă asta, de obicei este afectat doar un ochi. Unii cățeluși se nasc cu cataractă.
Cataractele rezultate din alimentația precară sunt posibile, dar rare datorită progreselor moderne în dietele canine. În unele cazuri, cataracta este idiopatică, ceea ce înseamnă că nu poate fi identificată cauza acesteia.
Cel mai adesea câinii suferă de cataractă senilă sau „de bătrânețe”; aproape toți câinii mai mari de opt ani suferă un anumit grad de tulbure la nivelul ochiului. De asemenea, cataracta la câini poate rezulta din diabetul zaharat atunci când proteina cristalinului este afectată de modificări metabolice.
Majoritatea cataractelor canine sunt moștenite, mai ales la anumite rase. Pudel, Cocker Spaniel, Boston Terrier, Karelian Bear Dog, Wirehaired Fox Terrier, Huskie Siberian, Golden Retriever, Ciobănesc Englez și Labrador Retriever sunt raportate a fi rasele cel mai des afectate.
Cum sunt tratate cataractele
O cataractă poate afecta doar o porțiune a lentilei și, prin urmare, unii câini nu prezintă simptome deloc. Cataractele care acoperă întregul cristalin pot permite încă parţial vederea, astfel încât puiul poate „vedea” în jurul porțiunii tulbure. Câinii sunt experți în a se acomoda și se bazează mai mult pe simțul mirosului și auzului pentru a compensa problemele de vedere.
Tratamentul poate să nu fie necesar până când gradul de pierdere a vederii devine problematic pentru câine. Adesea, chiar și câinii orbi continuă să se descurce bine în mediul familiar, bazându-se pe celelalte simțuri ascuţite.
Atunci când poate fi identificată o cauză de bază, ea este tratată atunci când este posibil. De exemplu, corectarea nutriției sau tratarea inflamației care a rezultat dintr-o vătămare a ochiului.
Puii și cataracta congenitală
Puii născuți cu cataractă congenitală îşi pot îmbunătăți vederea pe măsură ce se maturizează. Acest lucru se datorează faptului că lentila din ochiul cățelușului crește odată cu câinele.
Atunci când zona tulbure de pe lentilă rămâne de aceeași dimensiune, până când cățelul devine adult, porțiunea afectată a lentilei va fi relativ mică. Până la vârsta adultă, mulți câini născuți cu cataractă sunt capabili să compenseze și să vadă „în jurul” tulburării.
Chirurgia cataractei la câini
La câinii care au probleme de orientare din cauza pierderii vederii, vederea poate fi restabilită aproape de normalitate prin operație. Totuşi, această procedură nu este indicată atunci când cataracta este cauzată de inflamație.
Aceleași tehnici chirurgicale utilizate la oameni pentru cataractă sunt aplicate animalelor de companie. Majoritatea oftalmologilor veterinari în practică privată sau la o universitate pot face operația, care se face sub anestezie generală.
Lentila în sine este conținută într-un fel de capsulă, precum o coajă de ou. Cel mai frecvent, intervenția chirurgicală îndepărtează partea din față a acesteia și conținutul din interior, lăsând intactă jumătatea din spate a capsulei/a cojii.
În unele cazuri, lentila întreagă este îndepărtată și o nouă lentilă este transplantată pentru a o înlocui pe cea deteriorată. Câinii care au trecut prin această intervenție chirurgicală, se recuperează destul de bine.
