Sindromul de hiperestezie felină poate provoca o varietate de simptome care pot fi comportamentale, neurologice sau dermatologice, dar este considerată o afecțiune destul de rară. Animalele de companie pot prezenta semne de suferință, agresiune, traumă și multe altele, dar aceste semne pot fi, de asemenea, cauze de numeroase alte boli, de aceea este important să se excludă alte cauze la medicul veterinar.
Înțelegerea hiperesteziei
Sindromul de hiperestezie tinde să apară la pisici cu vârsta cuprinsă între unu și cinci ani, iar pisicile de tip oriental (Siameze, Burmeze, Himalayene și Abisiniene) par să aibă cea mai mare incidență.
La pisicile cu sindromul de hiperestezie pot apărea trei tipuri de simptome:
Simptome dermatologice: Pisicile afectate pot manifesta “piele care se încordează” de-a lungul spatelui și vor începe să se îngrijească excesiv pe coadă sau în partea inferioară a spatelui.
În cazuri extreme, pisica se auto-mutilează și își atacă propria coadă. Acest lucru poate fi observat, de asemenea, în cazul în care pisica are purici, de aceea este important să folosești în mod constant produse de prevenirea puricilor aprobate de veterinar.
Simptome comportamentale: Agresiunea inexplicabilă este al doilea model de comportament. Pisicile par prietenoase și chiar cerșesc atenție, apoi vor ataca în mod furios atunci când proprietarul încearcă să le mângâie.
Agresivitatea poate fi mai severă la mângâiat atunci când pisica tolerează inițial atenția, dar apoi o respinge cu o mușcătură de “lasă-mă în pace”.
Semne neurologice: Modelul final raportat de literatura de specialitate veterinară este convulsia sau urinarea/defecarea involuntară.
Nu există o cauză clară a acestui sindrom. Unii specialiști cred că stresul ar putea declanșa convulsii psihomotorii care provoacă acest comportament. Alți cercetători consideră că sindromul este paralel cu atacurile de panică umane și tulburările obsesive/compulsive. Acestea se presupun că se întâmplă ca urmare a personalității individuale a pisicii în combinație cu presiunile mediului ei, frustrările și nivelul de stres. Când este suspectat sindromul de hiperestezie, este recomandat un antrenament veterinar.
Oprirea episoadelor
Este important să discuți cu medicul veterinar pentru a exclude alte cauze ale simptomelor dermatologice, comportamentale sau neurologice. Medicul veterinar poate discuta despre prevenirea adecvată a puricilor, despre posibilele alergii alimentare pentru animalele de companie care prezintă probleme dermatologice.
De asemenea, acesta poate sugera medicamente anti-convulsii sau anxietate pentru animalele de companie cu probleme puternice comportamentale sau neurologice. De asemenea, poate fi util să lucrezi la crearea unui mediu mai puțin stresant. Prognoza este variabilă pentru această afecțiune și deseori tratamentul pe termen lung este necesar pentru aceste animale de companie.
Citește și: Cea mai bună mâncare uscată premium pentru pisici
